Succesiunea tardivă și certificatul de moștenitor suplimentar

Mulți moștenitori din București descoperă după ani că succesiunea părinților sau a bunicilor nu a fost făcută niciodată, sau că în certificatul de moștenitor lipsește un teren, un cont bancar ori o mașină. Ambele situații au soluție la notar, dar contează câteva reguli: termenul de opțiune succesorală, competența notarului și actele pe care le puteți dovedi. Ghidul de mai jos vă ajută să înțelegeți ce se poate face în fiecare caz.

Termenul de un an: ce înseamnă de fapt

Potrivit Codului civil, dreptul de opțiune succesorală – adică dreptul de a accepta sau de a renunța la moștenire – se exercită în termen de un an de la data deschiderii moștenirii, adică de la data decesului. Termenul de un an privește acceptarea moștenirii, nu emiterea certificatului de moștenitor. Cu alte cuvinte, dacă ați acceptat moștenirea la timp, certificatul se poate obține și după mulți ani.

Acceptarea poate fi:

• expresă – printr-o declarație dată la notar sau printr-un înscris în care vă asumați calitatea de moștenitor;
• tacită – prin fapte care arată fără echivoc intenția de a accepta, cum ar fi vânzarea sau folosirea ca proprietar a unui bun din moștenire. Actele de simplă conservare, supraveghere sau administrare provizorie nu valorează, de regulă, acceptare. Dacă un anumit fapt înseamnă acceptare se apreciază de la caz la caz.

Ce se întâmplă dacă nu ați acceptat în termen

Codul civil prevede o prezumție de renunțare: cel care știa de deschiderea moștenirii și de calitatea sa de moștenitor, dar nici nu a acceptat moștenirea, nici nu a renunțat expres la ea în termenul de un an, este prezumat că a renunțat. Prezumția operează după împlinirea termenului de un an, dacă moștenitorul, citat în condițiile legii, nu face dovada că și-a exercitat dreptul de opțiune. Este o prezumție care poate fi răsturnată: moștenitorul poate dovedi că a acceptat la timp, inclusiv tacit.

Legea mai prevede, în situații limitate, suspendarea sau repunerea în termen. Acestea se analizează strict, pe probe, uneori doar în instanță.

Succesiunea după mulți ani: se mai poate face?

Da. Nu există un termen după care succesiunea „nu se mai poate dezbate”. Se întâmplă frecvent ca o familie să dezbată deodată succesiunea bunicilor și a părinților (succesiuni succesive). Practic, notarul va verifica:

• cine sunt moștenitorii fiecărui defunct, pe baza actelor de stare civilă;
• dacă moștenitorii au acceptat în termen, expres sau tacit (de obicei prin declarații și, uneori, prin martori);
• ce bunuri existau la data fiecărui deces și pe numele cui sunt înscrise;
• dacă nu există deja o procedură deschisă la alt notar.

Dacă moștenitorii nu se înțeleg asupra calității sau a cotelor, notarul nu poate tranșa disputa: suspendă procedura și îi îndrumă spre instanță.

La ce notar mergeți dacă defunctul a locuit în Sectorul 2

După modificarea Legii nr. 36/1995 prin Legea nr. 301/2024, procedura succesorală notarială este de competența unui notar public din circumscripția tribunalului în care defunctul și-a avut ultimul domiciliu. Pentru ultimul domiciliu în Sectorul 2, este circumscripția Tribunalului București, care acoperă toate sectoarele. Dacă mai mulți notari sunt competenți, procedura revine primului notar sesizat, care verifică registrul de evidență a procedurilor succesorale, ca să nu existe o procedură deschisă anterior la alt birou.

La moșteniri succesive, legea permite moștenitorilor să aleagă un notar din circumscripția tribunalului în care și-a avut domiciliul ultimul dintre defuncți. Lista notarilor o găsiți în căutarea oficială a Uniunii Naționale a Notarilor Publici sau pe pagina Camerei Notarilor Publici București.

Ce costuri apar la o succesiune tardivă

Pe lângă onorariul notarului, reglementat prin onorarii minimale stabilite prin ordin al ministrului justiției, Codul fiscal prevede o regulă importantă: dacă succesiunea nu este dezbătută și finalizată în termen de doi ani de la data decesului, moștenitorii datorează un impozit de 1%, calculat la valoarea masei succesorale (imobilele din moștenire). Dacă succesiunea se finalizează în cei doi ani, acest impozit nu se datorează. Notarul calculează și încasează impozitul înainte de finalizarea succesiunii, dacă este cazul. La acestea se adaugă tarifele pentru înscrierea în cartea funciară.

Certificatul de moștenitor suplimentar

Dacă succesiunea a fost dezbătută, dar ulterior apar bunuri care nu au fost incluse în certificatul de moștenitor – un teren reconstituit, un depozit bancar, părți sociale, un autoturism – nu trebuie reluată toată procedura. Moștenitorii pot cere eliberarea unui certificat de moștenitor suplimentar, care cuprinde doar bunurile omise.

• Legea prevede reluarea procedurii succesorale, cu acordul tuturor moștenitorilor, pentru completarea ei cu bunurile omise; se prezumă acordul moștenitorului care, legal citat, nu se opune.
• Certificatul suplimentar privește doar bunurile omise; nu este instrumentul prin care se schimbă moștenitorii sau cotele. Pentru o asemenea problemă, cereți sfatul unui notar sau al unui avocat.
• Întrebați un notar la ce birou se depune cererea în situația dumneavoastră.

Acte cerute frecvent

• certificatul de deces și actele de stare civilă care dovedesc legătura de rudenie (certificate de naștere, de căsătorie);
• actele de proprietate ale bunurilor și extrase de carte funciară;
• certificatele de atestare fiscală privind defunctul, pe care notarul are obligația să le solicite organului fiscal central (ANAF) și celui local (de exemplu, pentru Sectorul 2, direcția de impozite și taxe locale a sectorului);
• pentru certificatul suplimentar: certificatul de moștenitor inițial și dovada bunurilor omise;
• declarațiile moștenitorilor și, la nevoie, ale martorilor.

Lista exactă o stabilește notarul, în funcție de bunuri. Dacă moștenitorii au deja bunurile în coproprietate și vor să le împartă, citiți articolul despre partajul voluntar la notar. Dacă un testament ar putea exista, vedeți ghidul despre testament. Dezbaterea obișnuită a succesiunii este explicată pe alt site din rețeaua noastră. Pentru un caz vechi sau complicat ne puteți scrie prin formular.

Întrebări frecvente

Au trecut zece ani de la deces. Am pierdut moștenirea?

Nu automat. Contează dacă ați acceptat moștenirea în primul an, expres sau tacit, și dacă ați fost citat într-o procedură succesorală. Notarul analizează actele și declarațiile; dacă situația e disputată, decide instanța.

Pot face succesiunea la un notar din alt sector al Bucureștiului?

Da. Dacă defunctul a avut ultimul domiciliu în Sectorul 2, este competent orice notar din circumscripția Tribunalului București, cu regula primului notar sesizat.

Plătim impozit dacă facem succesiunea după doi ani?

Codul fiscal prevede un impozit de 1% pentru imobilele din moștenire dacă succesiunea nu este dezbătută și finalizată în doi ani de la deces. Notarul vă spune suma exactă după evaluarea bunurilor.

Ce este certificatul de moștenitor suplimentar?

Este un certificat emis după o succesiune deja dezbătută, pentru bunuri care au fost omise inițial. El nu schimbă moștenitorii sau cotele din certificatul inițial.

Un moștenitor nu vine la notar. Se blochează procedura?

Nu neapărat. După împlinirea termenului de un an, dacă moștenitorul, citat în condițiile legii, nu dovedește că a acceptat moștenirea în termen, poate opera prezumția de renunțare. Situația concretă se analizează pe probe.